Pe Valea Morilor, cândva erau însirate opt mori de lemn, utilizate la macinarea traditionala a grâului si porumbului. Purtau denumiri în functie de proprietarii lor, fiind particulare sau apartinând comunitatii. Pentru constructia lor mesterii priceputi au folosit lemn de stejar si fag de pe teritoriul comunei.
Legenda
„Pentru ca a fost alungat din comuna, nefiind lasat sa ridice o biserica, calugarul Nicodim a blestemat râul, spunând ca pâna în momentul când va fi înghitit de pamânt, se va zvârcoli, de unde si învârtirea ciuturilor morilor de pe râu, de la izvor, sub stânca, pâna la panta care a disparut. Primele trei mori construite sub piatra au fost ale balucenilor si ponorenilor, urmate de moara raiculeasca – cu doua rânduri de pietre, moara tihoilor, martineasca si cracucenilor. Erau singurele mori din Mehedinti organizate pe obsti-neamuri, dar si neamurile din alte sate puteau sa macine aici, în baza unui regulament nescris. De luni pâna vineri în fiecare zi era programat sa macine câte un neam, dupa care urma alt neam. Singura obligatie a celui care folosea moara era sa o pastreze curata, dar si sa aduca mâncare pentru urmatorul „client”. Moara nu era folosita doar de neamuri, aveau acces persoanele si din alte zone, dar trebuiau sa îndeplineasca aceleasi conditii: de a îngriji moara si de a aduce merinde. Daca un calator era prins de furtuna, se putea adaposti acolo, mânca ce era acolo, dar nu devasta spatiul”, explica Dumitru Borloveanu, fost profesor de limba româna si limba franceza, la scoala din Ponoarele.,,
Principiul de functionare al acesteia era diferit de cel al morilor obisnuite: apa râului era dirijata printr-un tub catre un butoi, unde se crea presiune. Apa împingea paletii sub forma de linguri ai axului vertical, care antrena piatra miscatoare, pozitionata pe orizontal. Între piatra si cos se afla un dispozitiv (ciocos), care cu cât era lovit mai des datorita presiunii apei, ajuta la strecurarea unei cantitati mai mari de boabe în locul de macinat.
Acest lucru influenta si calitatea fainii, dar proteja si moara, care macina astfel mai repede. Dumitru Borloveanu a intrat în posesia unei fotografii care-l înfatiseaza pe Ion Dumitrescu, ultimul morar din Valea Morilor.
Sursa: Claudia Tutuman
