Blog – Casa Iilor

Zacusca Domnicăi

casaiilor — Thu, 22 Sep 2022 07:36:38 +0000

„- Ia dă-te, fă, încoa’! – Mă grăbesc, țață Domnică, că zbiară vitele-n grajd. Dau mâne pe la mata’.” Știa ea Caleștița de ce nu se oprește. Cu o nonșalanță, pe care o câștigase după un îndelung exercițiu, controla plasele tuturor celor care treceau prin fața porții. Aplica „zeciuiala” fără pic de jenă. Oamenii îi luaseră seama: cei darnici o „cinsteau”, cei mai puțin darnici o ocoleau.

Source

Căutăm și noi Casa Iilor și pe Domnica

casaiilor — Mon, 14 Sep 2020 22:20:21 +0000

-Sărut mâna, măicuță! Căutăm și noi Casa Iilor și pe Domnica. -Apoi, mamă, Casa Iilor scrie frumos acolo-n față, da’ ce treabă aveți cu Domnica? -Ne dorim să o cunoaștem că taaaare frumos mai scrie nepoata despre ea. -Bat-o norocu’ de fată! I-am spus să stea ghiavoli potolită, că râd babile-n sat de mine! -Dar de ce? E atât de frumos ce spune! -O fi! N-o fi! Iaca eu-s Domnica. Am prins-o pe...

Source

Ora 6:00, 31 iulie, zi toridă

casaiilor — Mon, 06 Jul 2020 06:00:39 +0000

-Taci boanghino că-i scoli pe toți și iar mă ceartă! Nu vezi că mai am „oțâră” și termin? Mișcă-te-n cușcă și du-ți traiul de câine, că numa’ al meu, Dumnezeu să-l ierte, zicea că vrea viață de câine, ziua să stea la umbră și noaptea să umble slobod. De parcă n-a umblat! Și n-are rost să intru în romanul Domnicăi. I-a dat Domnul patru copii și un bărbat iubăreț. Dacă cineva o stârnește îi...

Source

„Plecai după niște mânătărci”

casaiilor — Tue, 16 Jun 2020 08:09:54 +0000

„-Alo! Ioană! Ce gâfâi, fă, așa? Zici că te-aleargă caii lu’ Tarapoancă. -Nu m-aleargă nimic, țață Domnică, da’ iote că plecai după niște mânătărci. Văzui c-o dat, c-au cărat ai lu’ Gheorghe de pe deal cu coșurile pline. -De-aia te și sunai, fă, că te știu tare meșteră la căutat. Nu cumva să le dai altora! Vino cu ele la mine că îți dau preț bun! Nu încape discuție! După ce pun și eu câteva pungi...

Source

Joia Mare

casaiilor — Thu, 16 Apr 2020 08:15:28 +0000

– Învârti-te-ai pe lumea ailaltă, lighioana pământului! N-ai pe unde te juca? Du-te, că-i dealu’ cât vezi cu ochii! Aci să stai, în poalele mele, că poate-ți învârjobesc o nuia pe șele de nu-ți mai arde de jucat! Imaginați-vă o femeie în „etate” , cum spune Domnica, luându-se la harță cu Azorel cel flocos, mascota vie a gospodăriei. Însă, Azorel nu pricepe nimic. Din contră, Domnica-i flutură pe...

Source